Erus și Valea Generozității – Alec Blenche

Datorită faptului că am fost foarte plăcut impresionată de primul volum al Călătoriilor lui Erus, și anume Erus și Valea Răbdării despre care puteți citi aici, dar și puțin frustrată pentru că nu am aflat răspunsul la unele întrebări, am cumpărat cu prima ocazie următoarele două aventuri Erus și Valea Generozității și  Erus și Valea Iubirii. Azi vă povestesc așadar despre generozitate. Trebuie să recunosc că încă nu am terminat de citit cartea împreună cu Ș. ci doar eu, dar promit că voi edita ulterior postarea ca să adaug și impresiile lui.

Sper bucuria mea, aventura continuă chiar de la porțile Văii Răbdării și prima aventură este chiar întâlnirea cu Soarele. Pentru că citisem primul volum, așteptam cu nerăbdare momentul acesta, dar tot consider că s-ar fi potrivit mai bine în finalul primei părți pentru a le oferi o satisfacție cititorilor. De asemenea, se cuvine să spun că nici unul dintre volume nu se poate citi independent de celelalte, deci e nevoie de achiziționarea întregii serii pentru a înțelege pe deplin aventurile lui Erus.

Cum spuneam, Erus se întâlnește cu Soarele și, discutând cu el, descoperă că fiecare dintre noi are o lumină interioară care strălucește continuu, dar care are uneori nevoie de gesturi clare de apreciere din partea celorlalți pentru a-și putea menține intensitatea luminii. Cu cât lumina noastră e mai apreciată, cu atât strălucește mai tare și se răspândește mai larg. Erus îi vorbește Soarelui despre răbdare, despre iertarea oamenilor mari care găsesc mereu scuze pentru a evita soarele și despre importanța pe care el o are pentru plante, animale și oameni. Ne dăm deci seama că Erus s-a schimbat în urma primei sale aventuri și că nu mai e acum doar un prinț răzgâiat.

https://www.curteaveche.ro/erus-si-valea-generozitatii

În continuare, Ordinul celor nouă îl trimit pe Erus mai departe în Valea Generozității pentru a dobândi și această virtute ca să poată apoi să salveze apele care sunt întunecate și învolburate. De data aceasta Erus nu intră singur în aventură ci alături de prietenul său, mărul vorbitor Alpi. Ei trebuie să treacă prin mai multe încercări ca parte a unui Joc al generozității în care nu câștigă cel mai rapid, ci cel mai generos desigur. În cursă intră și leopardul Amur, bufnița Uli și frumoasa prințesă a apelor, Roua. Fiecăruia i se cere să-și exprime cea mai arzătoare dorință, care i se va împlini doar câștigătorului cursei. Amur fiind un leopard dintr-o specie pe cale de dispariție, își dorește ca oamenii să nu mai vâneze animalele pentru distracție sau pentru blana lor. Uli are cuibul în Regatul Pădurilor și își dorește ca oamenii să nu mai taie pădurile în neștire și să planteze copaci tineri în locurile unde taie copaci pentru lemne de foc sau construcții. Prințesa Roua își dorește la rândul ei ca oamenii să vadă importanța apelor lumii și să nu le mai polueze. Erus își dorește să își continue călătoria pentru a salva apele, dar le spune concurenților doar că vrea să iasă cât mai repede din valea magică.

Cu toate că dorința lui pare egoistă, el se dovedește a fi cât de curând de ajutor celorlalți învățându-i ce este răbdarea și cum să facă să vadă mai bine în întuneric pentru a trece de prima încercare: Peștera Urșilor. În Peștera Urșilor îl cunoaște pe ursul Marty care îi învață pe toți despre miere și importanța ei și îi face pe toți Păstrători ai Rețetei Secrete. Așadar, din concurenți, Amur, Uli, Roua și Erus devin prieteni și promit să rămână așa chiar și după finalul competiției. Ei trec împreună, ajutând fiecare cu ce poate, peste Prăpastia Părăsită, și urcă Dealul Dăruinței pentru a se întoarce la linia de Start de la Lacul Abundenței. În final, Erus este cel care câștigă cursa și își schimbă dorința inițială surprinzându-i pe toți cei prezenți chiar dacă asta îl poate ține pe veci în Valea Generozității. Din nou, povestea se încheie fără a ne oferi un răspuns cu privire la apele întunecate și învolburate, și sper să aflu ce se întâmplă cu ele în următoarea călătorie.

Îmi place foarte mult ideea unei curse a generozității și chiar mă voi gândi la o modalitate de a organiza una pentru băieții mei, dar asta când va mai crește puțin M. Abia aștept să terminăm de citit povestea împreună cu Ș. și să văd ce probleme va ridica. Deși are doar 3 ani și jumătate pune niște întrebări destul de interesante și ma surprinde de fiecare dată ce îi atrage atenția într-o poveste. Voi edita postarea la momentul potrivit, dar dacă voi ați parcurs deja Valea Generozității cu copiii voștri, mi-ar plăcea să știu ce reacții au avut, așadar, vă rog să îmi scrieți experiența voastră în comentarii.

Autor: Alec Blenche

Ilustrator: Doina Zavadschi

Editura: Curtea Veche

Format: 190x235mm

Nr pagini: 132

Activități pe baza lecturii pentru acasă, la grădiniță, la școală sau într-un club de lectură:

• Organizați o cursă a generozității pentru familia/prietenii voștri. Poate fi o cursă pe afară, cu obstacole și traseu bine delimitat, sau o cursă de jocuri tip board game. Nu contează cine termină primul sau adună cele mai multe puncte, ci cel care este cel mai generos.
• Cutia cu generozitate: scrieți bilețele cu fapte de generozitate pe care le puteți face celor din jur, cunoscuți sau necunoscuți, și apoi extrageți câte un bilețel în fiecare sâmbătă, de exemplu.
• Creează un proiect sub ce formă dorești: desen, colaj, compunere, etc. în care să prezinți generozitatea unui element al naturii.